September 22, 2015

O viață plus o zi

Rămân o viață plus o zi doar să te văd mereu zâmbind,
Să îți văd chipul visător alungând tot ce-nseamna nor!
Și-al nostru cer să-l văd sclipind, prin ochii noștri devenind
Minunea noastră ce-o clădim sărutând ochii ce-i iubim!

Rămân o viață plus o zi doar să știu că mă poți iubi
Indiferent ce-unii sau alții vor crede sau vor bănui!
Să fim mereu lipiți de-un vis, de-un vis comun cu aripi moi
Și să nu lăsăm niciodată să ne scape din brațe “NOI”!

Rămân o viață plus o zi doar să nu uiți că tu vei fi
Acea lumină din tunel când toate-n jur se vor topi!
Adierea rece de vânt ce fruntea mi-o va răcori,
Jumătatea de zâmbet care inima o va întregi!

Rămân o viață plus o zi doar să mă lași să nu mă schimb,
Să stau în lumea noastră gol, fără de măști ce inutil
Ne fură din dreptul de-a fi, din felul de a ne iubi,
Nu vreau să devenim alții ce își uită treptat ochii!

Rămân o viață plus o zi doar să fiu anotimpul tău,
Să te susțin când simți că tot se schimbă în ceva mai rău!
Să îți fiu scut, să îți fiu tot ce crezi că te poate-apăra,
Să fiu rugăciunea ce-o spui când vrei de toate a scăpa!

Rămân o viață plus o zi doar să îți simt gustul de mai
De-s rele, bune, asta e — te vreau cu toate-aici să stai!
Te vreau o viață, doar atât — nimic mai mult sau mai puțin
Iar la final să-ți sărut fruntea și să îți zic “nu plânge, vin!”