October 30, 2011
[ volumul 04 : Fluturi de sticlă ]

Scrisori pierdute-n timp

Uită-te printre rânduri,
Citeşte printre gânduri
Scrijeleşte-ntre scânduri,
Iubiri lăsate-n drumuri.

Adună amintiri şi-ntinde-le pe sârmă,
Priveşte-le cu teamă, nu lăsa să se scurgă,
Întinde palma caldă şi simte-le cum rece
Te-ngheaţă încă trist — ecouri făr’ de veste!

Respiră aer umed şi plin de lacrimi şterse,
Mâneca-i încă umedă, pătată parcă este,
Ai oare sânge-n lacrimi? Sau sunt pete de teamă?
Nu te uita în tine spunându-i să te-adoarmă!

De poţi încearcă-n zori să-ţi tatuezi pe buze
Acel zâmbet ce-n toamnă l-ai cules de pe frunze,
Şi i l-ai dat în noapte printre lumini apuse,
Spunându-i să nu-l piardă, căci din tine se rupse.



Previous post iu cu bire Când nu împarţi doi la doi nu-ţi rămâne unu, Aşa este dragostea, oricum i-ai desena drumu’ Degeaba dai şi iubeşti dacă nimic nu primeşti – Tre’ Next post Vise-n taină Mi-aş pune aripi de-aş şti cum, Să pot zbura spre zile, Care tot uită să mai vină Să vadă de sunt bine… Mi-aş pune scut de-aş avea mâini Desenate cu