October 15, 2011

Lovituri amestecate

Te lovește, te înhață, îți pune tot în balanță –
Sentimente, gânduri și orice concepții despre viață!
Te umbrește și te lasă pierdut cu gândul în ceață,
Rămâi gol pe dinăuntru și pierdut la suprafață!

Te ia-n brațe, apoi te-aruncă, te suspendă-așa tăcută,
Tu rămâi pe-a sale urme c-o senzație plăcută,
Și i-ai spune tot ce știi, dar de fapt nimic nu știi,
Așa că rămâi absent între pereții cei gri.

Uite cum ceva se mișcă, metaforic tot insistă,
Tu îi spui că nu e bine, dar el zice că există,
Și te-ntrebi ce o fi asta, ce-i senzația barbară,
Ce te strânge-acum în tine, neputând să ieși afară!

Respiri aer gol în toamnă sperând că tot o s-adoarmă,
Odată cu tine-n noapte, făcând ieri-ul să dispară,
Iar în loc de astăzi mâine va veni un ieri altfel
În care povestea toată n-o să fie chiar la fel!