October 2, 2011
[ volumul 04 : Fluturi de sticlă ]

Repetitiv

Mă caut în mine şi dau iar de tine,
Lumin-aşternută-n tot negrul din mine,
El stă şi nu pleacă, tu vii şi tot pleci,
Dar nu prea pot încă să-nvăţ ce mă-nveţi.

Idei repetate — stresant, abuziv,
Le croiesc aşa vrând parcă să-nchin
A ta jumătate ce-njumătăţită,
A rămas cu frica — fricoasă, ciobită!

Nu mă rup în două, nu pot să mă rup,
Deşi chiar aş face-o, apoi să mă duc,
O parte spre partea în care tot merg,
Iar cealalt-o trimit spre ce doar visez.

Şi uite te văd, te simt, te aud,
Dar tu nu exişti sau eşti doar în gând –
O şoaptă pierdută şi nemaigăsită,
O rază de soare-alungată, rănită!



Previous post miniRevoltă Rup tot ce-i rău și tot ce-i bun, Am să fac îngeri de hârtie, Fost-am cândva pe-un val nebun, Dar n-am știut ce se tot știe… Rup tot ce-i bun, las Next post Lovituri amestecate Te lovește, te înhață, îți pune tot în balanță – Sentimente, gânduri și orice concepții despre viață! Te umbrește și te lasă pierdut cu gândul în