Rugă

in fata crucii rupte de anii scursi spre seara
ma-nchin tinand in palma Biblia de-odinioara
inchid ochii si caut chipul Tau sa-l gasesc
printre ganduri pe care nu vrei sa mi le vezi.

unde esti oare Doamne de nu te mai gasesc?
te caut, dar Tu parca nu vrei sa ma-ntalnesti,
te-ascunzi de mine sau… oare Tu m-ai uitat?
sau oare eu oi fi cel ce s-a-ndepartat?

ma-ntreb de ce Tu oare nu mai privesti spre noi?
nu ne mai tii in brate? nu mai suntem ai Tai?
ne lasi sa suferim?!? din lacrimi ne hranim?!?
uitam unii de altii si nu ne mai iubim.

unde esti oare Doamne? ajung sa ma intreb…
sau Te intreb pe Tine? nu stiu ce sa mai cred,
am sperat sa existe o carte pentru toti,
dar se pare ca unii au carti ce nu au rost.

unii Te uita zilnic si totusi aripi prind,
iar altii ce te poarta zilnic in suflet vin
pe drum cu mana-ntinsa cersind iertare vietii
iar ingeri fara aripi vand darul tineretii.

se zice ca durerea incet te intareste,
se zice c-adevarul la lumina tot iese,
se zice ca frumosul mereu va fi mai sus,
dar cine le mai crede?!? e doar un vis distrus.

am ajuns a ne plange doar ca sa ne mai treaca,
iar binecuvantarea se lasa asteptata
si-uitam de ce e bine, de ce este moral
si-ajungem niste tigri mancati de-un papagal.

de ce ne-ngropi picioarele si-apoi ne torni ciment?
de ce ne faci sa credem ca totul e nedrept?!?
ca tot ce facem pare sa nu mai fie bine?!?
te rog inca o data — zi-mi Doamne ce-i cu Tine?!?