October 22, 2015
[ volumul 08 : Drumul spre ieri ]

Drumuri pietruite

Am fost prin iad, dar am ajuns și în rai,
M-am luptat cu demonii ca să îți dau ce nu ai!
Am rupt în două secundele pătate
Ce te trăgeau de pleoape, făcând lacrimi în noapte!

Am tras de vise sperând să le pot scoate
Din negrele nopți în realitate!
Am spart asfaltul și i-am smuls de sub piele
Astă apă pură ce păcate-o să spele!

Am strâns în braţe nori negri plini de lacrimi albe
Crezând c-am să pot spăla visele neclare.
Am călcat rece în picioare-iluzii mult prea calde
Sperând s-arunc departe dureri cutremurătoare!

Am legat stelele cu fire făcute din gene
Crezând că poate astfel o să cred în semne!
Am rupt icoane negând existenţe neclare,
Sperând ca astfel să descopăr calea spre iertare!

Am aruncat din mine cu bucăţi de gheaţă neagră
Vrând parcă s-arăt că în lume toate se destramă!
Am ţintit cerul, dar am nimerit din nou în mine
Şi m-am crăpat în bucăţi, bucăţele inutile…



Previous post Ape îngheţate în apa mult prea rece mă scald să uit de mine m-afund și sper să scot acest rău ce mă ține departe de ce vreau, de ce-mi doresc atât aș vrea să pot Next post Firimituri de ganduri Ne zâmbește tăcut teama, noi ne prefacem că-i mută! Ascundem cerul în palme făr-a-i da dreptul la luptă! Ne mâncăm unii pe alții, stăm cu lopețile-n