October 12, 2015
[ volumul 08 : Drumul spre ieri ]

Îmbrățișare

Te strâng la piept, respir cam lent,
nu vreau să pierd acest moment
simt trupul tău - devine-al meu
aș sta acum, aici, mereu…

Mirosul tău pe carnea mea
nu vreau să-l scot pe veci din ea,
vreau să rămână-ntipărit
nicicând să uit ce am iubit.

În părul tău mă pierd ca-n vis
mireasma lui, de nedescris,
cred că doar tu poți fi așa
rămâi, rămâi aici, a mea.

Și ți-aș vorbi, dar am pierdut
cuvintele ce le-am avut
doar trupurile noastre-acum
își șoptesc vorbe pe-acest drum.

Rămâi aici, eu vreau să plec,
lasă-mi te rog trupul perfect
lipit de mine el să stea
să merg cu el mereu așa.



Previous post Joaca de-a jocul Aruncam cu mine-n gânduri și lăsam ploaia să spele Amintiri cândva uitate, dar renăscute pesemne, Credeam că-mi găsesc ecoul printre cei ce-mi sunt Next post Câteodată E departe-acest aproape pe care-l zăresc în noapte, Mă ia de mână tăcut și-mi șoptește “chiar se poate: Printre zâmbete fugare să fugim de lumea