May 18, 2012

Omis #16 - Bucăţi

Am bucăţi din tine-n ochi, de-aia-mi tremură privirea!
Lacrimi calde-mi zidesc chipul protejându-ţi amintirea!
Gândurile te pictează c-un creion ce-ncet dansează!
Te simt încă lângă mine, dar nu eşti şi-asta jenează!

Am o rană desfăcută, vântul suflă-n ea cu ură,
Tu nu mai eşti s-o acoperi, s-o săruţi, să-mi fii armură,
Acum asfaltul mă doare, simt că-mi calc încet pe vise,
Plânge cerul şi mă spală de cuvintele nezise!

Am pulsul ascuns în geantă, a fugit de vremea rea,
A simţit cum noaptea vine şi cum ziua te va lua,
Acum stă ascuns şi bate ’n al sau ritm ce pare-a spune
“Nu te duce, mai rămâi, măcar câteva secunde…”

Am buzele-nca pătate de săruturi apăsate,
Le simt calde, cum zvâcnesc, cum încă te simt aproape,
Le aud cum murmură un cântec ce-mi vântură
Prin mine fiori de gheaţă ce încet mă scutură!

Încerc să-mi protejez umbra, dar văd c-aici nu mai este,
A fugit, cred, după tine să te ţină în poveste!
Şi cuvintele la fel, le simt pe toate plecate,
Am rămas doar eu cu mine, simt cum cerul se desparte!