Fără

nu te rupe în bucăţi!
încă vreau să sorb din tine,
eşti cafeaua ce o-nvăţ
să şteargă totul din mine!

nu-ţi păta ochii cu lacrimi,
încă vreau să văd în ei
cum e ziua după noapte
când mă pierd visând în ei!

pune-ţi visele în ceaşcă,
încă vreau să văd cum este
să te fac să crezi în mâine,
căci pe azi ieri îl topeşte!

rupe-ţi foile pătate,
învaţă s-aşterni cuvinte,
tatuează-le în grabă,
nu le îngropa în minte!

şi de simţi că n-ai scăpare
roagă-ţi pleoapele o clipă
să se sărute-n tăcere
făr-a şti că eşti rănită!