November 7, 2015

Risupli

( Lipsuri )

Îmi lipseşti când plouă-n mine, dar şi-atunci când este soare.
Îmi lipseşti când este noapte, dar şi când luna dispare.
Îmi lipseşti când peste ore se aştern zile senine.
Îmi lipseşti în întuneric când lumina nu mai vine.

Îmi lipseşti când închid ochii şi nu mă gândesc la tine.
Îmi lipseşti când ploaia rece spală pământul de mine.
Îmi lipseşti când orişiunde chipul tău par a-l vedea.
Îmi lipseşti când dimineaţa nu sunt eu fără cafea.

Îmi lipseşti când răsăritul vine fără-ntârziere.
Îmi lipseşti când norii gri varsă lacrimi efemere.
Îmi lipseşti când în absenţă mă găsesc ascuns în mine.
Îmi lipseşti când caut umbra prefăcută în mulţime.

Îmi lipseşti când ninge-afară şi zăpadă se aşterne.
Îmi lipseşti când frigul rece-ngheaţă visele eterne.
Îmi lipseşti când pe cărare văd doi paşi în loc de patru.
Îmi lipseşti şi-n lipsa ta totul pare-atât de aspru.