June 27, 2011
[ volumul 01 : Cuvinte pe pereții vieții ]
[ categorie ⇢ Peretii exteriori ]

Somnolență

prea tarziu pentru toate, prea tarziu pentru tot
ochii-abia stau deschisi, simt cum nu, nu mai pot
vreau sa dorm, sa-nchid ochii, nimic sa n-aud
sa pun capul pe perna, sa simt cum ma scufund.

sa-mi pun pleoapele sa se sarute
sa-si spuna povesti, cate vor de multe,
iar eu sa le-ascult cu gandul departe
sa dorm, sa visez, sa profit de noapte.

sa ma-ntind pe pat, sa iau perna-ntre brate
sa ii simt mirosul de cirese coapte
sa simt mangaindu-mi spatele gol
doar vantul cel rece ce e-n dormitor.

atat vreau, sa dorm, sa dorm iar si iar
sa m-ascund de lucruri ce vin si tot stau
sa-mi fac un castel in lumea cea dulce
si eu sa fiu rege ce vrea sa se culce.



Previous post Stil bizar Si nu ma-ntreba de ce gandurile mele Se impart in doua si apoi devin mai grele. Devin mai bizare si mai negre-n unele momente Desi eu nu-s emokid si Next post Deci? Si, uite cum zambesc — mi-am tatuat azi noapte ochii! Si, uite cum plutesc — desi-acum nu mai simt norii! Si, uite cum respir — am toti porii plini