Nemurire

Cat ai fost printre noi ai fost lacrima de pe-obraji,
Ai fost gandul care intotdeauna imi dadea curaj,
Ai fost suspinul care ma trezea la viata,
Ai fost si vei ramane unica mea speranta.

Trecutul imi alearga prin fata ochilor,
Nu vreau sa simt durerea trecerii zilelor,
Vreau sa ma-ntorc in timp, iar de nu voi putea,
Sper sa ajung si eu acolo unde-vei sta.

Doresc cu-inima toata din nou sa te revad,
In brate sa te strang, sa-ti spun ca-mi pare rau,
Sa iti sarut obrajii si ochii visatori,
Sa te tin langa mine, sa nu te las sa zbori.

Am incercat tot timpul sa par ceea ce nu-s,
Dar timpul zboara vesnic, si-n veci ramane dus,
Acuma fara tine cerul s-a prabusit,
Am incercat sa plang, dar nu mai pot nimic.