Despre mine, despre rime

— Despre mine:

Am 26 ani (sau cel putin atatia am cand scriu aceste randuri).

Am facut in liceu fizica-chimie, in facultate informatica si acum lucrez ca programator.

Nu am fost niciodata “prieten” cu materia “Limba si literatura romana”. Nu ne-am inteles, nu ne-am simpatizat…

Nu imi placea sa comentez scrierile altora. Niciodata nu mi-a placut sa scriu sau sa vorbesc despre ce au scris altii. Parerea mea este: au scris pentru ca asa au simtit. Punct. Nu trebuie noi sa incercam sa despicam firul in patru, oricum nu vom putea sti daca scrierile lor au fost inspirate din fapte reale sau nu. Un poem, o scriere – orice scriere – trebuie apreciata pentru ca este. Atat. Trebuie simtita, nu analizata…

Asta simteam atunci si asta simt si acum. Probabil de aceea nu imi place sa spun lumii de ce am scris una sau alta. Am scris ce am scris pentru ca asa au decis gandurile mele sa imbine acele cuvinte. Atat!

Momentan traiesc in Strasbourg, Franta si nu as da orasul acesta pentru altul.

— Despre rime:

Cuvintele asternute “pe foaie” sunt simple ganduri, idei, gesturi, trairi, imagini… Nu incerca sa le analizezi, te rog. Daca te regasesti in ele ma bucur enorm, dar nu le analiza, nu le despica in patru, nu incerca sa iti explici de ce am scris una sau alta. Simte-le si atat. Iubeste-le sau uraste-le. Fa ce simti…

Marea rugaminte este sa nu le furi, sa nu te dai drept autorul lor.

Ce vezi aici sunt bucati din sufletul meu, sunt franturi din gandurile mele, (uneori) povestile mele. Sunt (uneori) trairile, visele, lacrimile si zambetele mele adunate, modelate si transformate in cuvinte, apoi puse unele langa altele pentru a forma propozitii, fraze, poezii – asadar sunt eu spart in bucati si lipit. Fiecare poezie contine o particica din mine (adica pun suflet in ele, nu povestile mele).

Iti multumesc!

Ca sa fiu inteles bine – cuvintele asternute pe foaie sunt simple ganduri, idei, gesturi, trairi, imagini. Cuvantul de pe foaie este al meu, dar povestea lui poate fi a ta, a lui, a ei, a voastra, a noastra, a lor, a mea. Intelegeti va rog ca poezia este 5-10% realitate, restul reprezinta fictiune, idei, imagini ireale impletite frumos la umbra unor cuvinte! Atat! Nimic mai mult sau mai putin…